Alpinismul, în acceptiunea cea mai larga a cuvântului, desemneaza orice activitate recreativa sau sportiva care are ca scop ascensiunea în munti. Termenul initial vine de la ascensiuni în muntii Alpi (alpi+nism). Ulterior, pe masura evolutiei activitatii, termenul "alpinism" s-a nuantat doar pe intinerarii greu accesibile, ce necesita tehnica, echipament si experienta corespunzatoare.

Alpinismul implica, în majoritatea cazurilor, asumarea unei doze mai mici sau mai mari de risc, datorita naturii traseelor care pot fi deseori o combinatie de pasaje de stânca, zapada sau gheata, cu factorii de risc implicati. Acestora li se adauga, în unele cazuri, dificultatile pe care le ridica accesul la traseul propriu-zis, gasirea liniei acestuia, durata ascensiunii, schimbarile de vreme, etc.

Se disting astfel:

• -alpinismul clasic
• alpinismul tehnic (sinonim: catarare alpina)
• catararea „big-wall“ (pe pereti de stânca foarte mari)
• catararea pe gheata/mixt
• catararea libera (sinonim: escalada)
• bouldering-ul (catararea libera la mica înaltime, fara coarda) 
• buildering-ul (catararea libera pe cladiri urbane înalte)

De asemenea, în functie de stil se pot distinge:

• -catararea libera
• -catararea artificiala (sinonim: mecanica)
• -catararea solitara (sinonim: solo. Singur dar cu auto asigurare)
• -catararea solo integral (Singur si fara coarda)
• -catararea "la vedere"
• -catararea "dupa lucru"

Pentru fiecare dintre acestea exista combinatii si nuantari, cele de mai sus fiind doar o sumarizare a celor mai importante delimitari în cadrul generic al alpinismului.

În România s-a împamântenit, oarecum în mod eronat, folosirea termenului alpinism în mod restrâns, atunci când se face referire strict la trasee de catarare pe stânca sau când este vorba de maniera de parcurgere cunoscuta prin sintagma french free (vezi si „catatarea artificiala“), practicata preponderent, la noi, în urma cu 15-20 de ani.

Taguri: alpinism | sport-news.ro