Baschetul este unul dintre cele mai raspândite jocuri sportive din lume; se caracterizeaza prin finetea, precizia si fantezia exercitiilor tehnice si tactice, prin talia înalta si calitatile fizice deosebite ale sportivilor, toate acestea implicate într-o lupta sportiva care pretinde spirit de echipa si de sacrificiu, inteligenta si rezistenta nervoasa.

Istoric
Vechile populatii incase, maya si aztece practicau un joc în care mingea era aruncata într-un inel de piatra, suspendat orizontal pe un zid. Bastinasii din Florida aveau o tinta formata dintr-un cos de nuiele iar indienii din America plasau un fel de cos în trunchiuri de copac.

În anul 1891, un tânar asistent de la colegiul Springfield, din statul Massachusetts, SUA, pe numele sau James A. Naismith, încercând sa faca mai variate lectiile de educatie fizica ale studentilor, cu un continut mai atractiv si mai dinamic, fara conditii materiale deosebite, a combinat unele reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli noi si a înlocuit poarta cu un cos suspendat pe un perete. Astfel a luat nastere sportul caruia i s-a spus apoi basketball (basket = cos, ball = minge).

La început echipele erau alcatuite din câte 50 de jucatori, apoi numarul s-a redus treptat pentru a se ajunge la echipe formate din 5 jucatori pe teren. Jocul se raspândeste în Europa, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904 (de la St. Louis). În 1932 se constituie Federatia Internationala de Baschet Amator (F.I.B.A.) si din 1935 se disputa Campionatele Europene (la care a participat si tara noastra).

Un joc de baschet are loc între doua echipe a câte 5 jucatori pe teren fiecare. Scopul fiecarei echipe este sa introduca mingea în cosul adversarilor si sa încerce sa împiedice cealalta echipa sa înscrie. Echipa care înscrie cele mai multe puncte la terminarea timpului de joc va fi învingatoarea jocului respectiv. Mingea poate fi pasata, aruncata, lovita, rostogolita, driblata, în orice directie.

Terenul de joc
Terenul de joc este o suprafata dreptunghiulara, plana si dura, libera de orice obstacol. Dimensiunile terenului trebuie sa fie de 28 m în lungime pe 15 m în latime, acestea fiind masurate de la marginea interioara a liniilor care delimiteaza terenul. Federatiile nationale au autoritatea sa aprobe pentru competitiile nationale, terenurile de joc existente cu dimensiunile minime de 26 m lungime si 14 m latime.

Terenul de joc va fi delimitat de linii. Toate liniile trebuie sa fie trasate cu aceeasi culoare (de preferinta alb), sa aiba o latime de 5 cm si sa fie clar vizibile. Aceste linii sunt: liniile de fund (pe latimile terenului) si liniile laterale (pe lungimile terenului). Aceste linii nu fac parte din terenul de joc. Orice obstacol inclusiv scaunele din zona bancii echipelor trebuie sa fie situate la cel putin 2 m distanta de terenul de joc.

Linia de centru trebuie trasata, paralel cu liniile de fund, din punctele centrale ale fiecarei linii laterale. Ea va fi prelungita cu 15 cm în afara fiecarei linii de tusa. Cercul central trebuie trasat la centrul terenului si va avea o raza de 1,80 m masurata de la marginea exterioara a circumferintei. Daca suprafata cercului central este colorata, atunci culoarea va fi aceeasi cu cea a zonelor de restrictie. Semicercurile vor fi trasate pe terenul de joc având centrul la jumatatea liniilor de aruncari libere si o raza de 1,80 m masurata de la marginea exterioara a liniilor care le delimiteaza.

Liniile de aruncari libere si zonele de restrictie
 O linie de aruncari libere trebuie trasata paralel cu fiecare linie de fund. Marginea ei exterioara trebuie situata la 5,80 m de la marginea interioara a liniei de fund si trebuie sa aiba 3,60 m lungime. Centrul liniei trebuie situat pe linia imaginara care uneste mijlocul celor doua linii de fund. Zonele de restrictie trebuie sa fie spatiile delimitate pe terenul de joc de liniile de fund, liniile de aruncari libere si liniile care unesc extremitatile liniilor de aruncari libere cu punctele situate pe liniile de fund la 3 m de o parte si de cealalta a mijlocului acestor linii, masurate de la marginea exterioara a acestor linii. Toate aceste linii, cu exceptia liniilor de fund, fac parte din zona de restrictie.

Panoul de baschet este fabricat din metal,sticla,lemn sau plastic, având grosimea de 3 cm,iar inelul acestuia fiind plasat la 3 m de sol avand un diametru de 40 cm. Mingea de baschet este confectionata dintr-o camera de cauciuc, acoperita cu o anvelopa de piele, material plastic sau cauciuc, având greutatea de 600-650 gr. si circumferinta de 75-80 cm. Jocul este condus de 3 arbitri în teren (conform regulamentului FIBA), ajutati de un scorer si un cronometror.

Un meci de baschet se desfasoara în 4 reprize de câte 10 minute fiecare, cu o pauza de 2 minute între sferturile 1-2 si 3-4, precum si o pauza de 15 minute între sferturile 2-3 conform regulamentului FIBA. În campionatul nord-american NBA meciul se desfasoara în 4 reprize de câte 12 minute fiecare. Spre deosebire de alte jocuri, la baschet se cronometreaza timpul efectiv de joc, cronometrul fiind oprit la toate întreruperile jocului. Cos înscris este valabil numai daca mingea intra în cos pe deasupra lui si trece prin el. Daca in momentul aruncarii jucatorul se afla exteriorul liniilor de trasare a semicercului semicercului, atunci aruncarea va valora 3 puncte. Daca aruncatorul se va afla in interiorul sau in contact cu linia de trasare a semicercului, aruncarea va valora 2 puncte. Fiecare aruncare de la linia de aruncari libere va valora 1 punct. Un meci de baschet nu se termina niciodata cu un scor de egalitate între cele doua echipe. Au existat competitii in care echipele puteau termina la egalitate un meci, in cazul desfasurarii unei competitii stil tur -retur, dar numai in cazul meciului tur. În cazul în care la sfârsitul timpului regulamentar de joc cele doua echipe se afla la egalitate, meciul se va prelungi cu o repriza de prelungire de 5 minute de joc efectiv. Daca si la capatul acestei reprize situatia de egalitate continua, meciul se va prelungi cu atâtea reprize cât este necesar ca la final o echipa sa aiba cel putin un punct mai mult decât adversara sa.

Dupa fiecare cos marcat, mingea se repune în joc de catre echipa aflata în aparare din orice loc aflat înapoia liniei de fund a propriului teren. Timeout-ul se poate acorda în ambele reprize de câte doua ori fiecarei echipe, la cererea antrenorului sau a jucatorilor.

În jocul de baschet sunt sanctionate (prin pierderea mingii), fie abaterile de la regulament, fie greselile personale (efectuate prin contact direct cu un adversar). În timpul driblingului jucatorul se poate deplasa pe teren, dar daca a oprit driblingul, nu-l poate relua, facându-se vinovat astfel de „dublu dribling”.

Pivotul este un post detinut de un jucator într-o echipa de baschet. Mai poate desemna miscarea unui jucator cu mingea, care mentine cu un picior contactul cu solul, iar cu celalalt îsi schimba directia o data sau de mai multe ori. Regula pasilor interzice jucatorului aflat în posesia mingii sa se deplaseze cu ea în brate. Regula celor 3 secunde nu permite unui jucator în atac sa stea mai mult de 3 secunde în suprafata de aruncari libere sau sa tina mai mult de 5 secunde mingea în posesia sa, fara s-o bata în podea. Regula celor 8 secunde obliga echipa care are mingea sa treaca în acest interval de timp în terenul advers (cu mingea). Regula celor 24 de secunde impune echipei în atac sa arunce la cos în timp de maximum 24 de secunde. Un jucator care comite 5 greseli personale în timpul jocului este eliminat definitiv de pe teren.

Baschetul în România
Jocul de baschet se raspândeste în Europa de la începutul secolului XX, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904. În 1932 se constituie Federatia Internationala de Baschet Amator (F.I.B.A.). România s-a aflat printre cele 8 tari membre fondatoare ale forului mondial alaturi de Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Lituania, Elvetia si Portugalia. Din 1935 se disputa campionatele europene (la care a participat si tara noastra).

La noi în tara, primele demonstratii de baschet au fost efectuate în 1920. Pâna în 1923, baschetul se practica în special în liceele din capitala, organizându-se sporadic competitii interscolare. Unul dintre liceele celebre la acea vreme a fost „Mihai Viteazul”, învingator în prima competitie interliceana organizata la noi în tara. De altfel, liceul „Mihai Viteazul” a fost si prima institutie care a beneficiat de un teren regulamentar de baschet. Începând cu anul 1928 se constituie diferite echipe, exclusiv masculine, la cluburile Sportul Studentesc, Juventus sau T.C.R.

Federatia Româna de Baschet si Volei ia fiinta în 1931. Tot atunci este organizat si primul campionat regional masculin. În aceasta perioada nu existau mai mult de 150-200 sportivi legitimati, baschetul traind mai ales din insistentele si pasiunea unor animatori. Dupa 23 august 1944, odata cu instaurarea regimului comunist acest sport începe sa aiba caracter de masa, ca de altfel majoritatea activitatilor sportive din acea vreme. Sunt organizate campionate republicane (începând cu anul 1947), se participa la primele Jocuri Balcanice (1946), sunt organizate anual campionate scolare si universitare, precum si festivaluri de minibaschet pentru copii.

Dintre performantele României pe plan international mentionam clasarea de 3 ori pe locul IV la Campionatele Feminine Europene (1964,1966, 1968) si de doua ori pe locul V la cele masculine (1957, 1967), precum si unele succese ale echipelor de club Steaua, Dinamo, Politehnica Bucuresti, Rapid în cupele europene. În 1981, la Campionatele Mondiale Universitare echipa de fete a României s-a clasat pe locul III, cucerind medalia de bronz, iar echipa masculina a ocupat locul IV. În 1991 echipa masculina de baschet juniori a României a înregistrat cea mai buna peformanta a vreunui lot din România la un campionat mondial de baschet clasându-se pe locul V la CM de la Edmonton, Canada. Din lot faceau parte, printre altii, Ghita Muresan, singurul român care a evoluat în NBA sau Constantin (Titi) Popa, doi dintre cei mai cunoscuti baschetbalisti români pe plan international.

În acest moment suprematia pe plan intern la masculin este detinuta de echipa CSU Asesoft Ploiesti, iar cel mai valoros baschetbalist este Virgil Stanescu, care s-a transferat în 2007 la formatia rusa Unics Kazan.

Taguri: Baschet | sport-news.ro